FC SuperNewsletter
Susține-ți echipa locală, nu casa de pariuri
Părerea ediției
Zilele trecute Dinamo București a anunțat cu mândrie că a încheiat un contract de sponsorizare cu Superbet. De înțeles, vei spune; ținând cont de situația financiară în care a ajuns clubul ăsta, probabil că s-ar bucura și de o sponsorizare cu lobodă și ștevie de la mamaie care vinde pe trotuar în față la Moghioroș.
Ținând cont de starea financiară a fotbalului românesc, multe cluburi au ajuns să facă coadă la casele de pariuri mai ceva ca dependenții, așteptând niște sume de bani la care cu greu pot spera de la firme din alte industrii. Până la urmă care e problema? E o chestiune de viață și de moarte, zic unii. Fără banii ăștia probabil s-ar duce dracu tot; când ești muritor de foame o lași mai moale cu principiile etice ca să supraviețuiești. Doar că sponsorizările pariurilor sunt ca mușchii umflați necontrolat cu steroizi. Te fac să pari mare și frumos, dar pe fundal tot rămâi cu o inimă care crapă.
Cred că sunt trei probleme principale pe care invazia pariurilor în fotbal (că nu doar la noi e boala) le produc. Ce zic aici sunt doar niște direcții de discuție care pornesc de la ce urmăresc în jurul meu. Evident, pot să fie completate cu multe altele; ar fi chiar util, pentru că vorbim mult prea puțin în România despre dependența individuală și organizațională a fotbalului de pariuri.
Dinamo și-a tras sponsor pe Superbet. Rapid îi poartă pe tricou pe cei de la Superbet. U Cluj au contract cu Superbet. Superbet și la Farul și la Gloria Buzău. Să nu uităm nici de Superliga, numele oficial al campionatului, că ăia de la LPF nu erau mai proști să dea cu piciorul la sacul cu bani. Alte cluburi sunt sponsorizate de alte case de pariuri, 15 din 16 în prima ligă conform unui material Golazo. Există și alte dubluri: Mr. Bit bagă bani la trei echipe, Betano la două. Singurii care nu iau azi bani de la pariuri sunt Sepsi (trăiască naționalismul local care nu are nici o problemă cu cluburile care contribuie la drama unui număr important de români, dar are o problemă cu Sepsi că sunt unguri, că autonomie, că primii pe zonă sau alte dubioșenii).
Revenind. Las momentan deoparte alte probleme pe care le generează această industrie, dar cum morții ei de treabă e legal ca o firmă cu interese majore în rezultatele din campionatul de fotbal să fie lăsată să bage bani simultan în mai multe cluburi și în instituția care ar trebui să organizeze corect campionatul? Nu zic că în momentul ăsta se întâmplă ceva ilegal la nivelul primei ligi, nu știu nimic de genul. Dar potențialul să avem o Cooperativa 2.0 este imens dacă nu se reglementează la sânge situația de față. Ce fac LPF-ul și FRF-ul ca să se asigure că Superbet nu devine un Tata Jean modern, o instituție care dictează în fotbal ca să urce firma până la cer? Riscul să ajungem ca în anii '90-2000 e mare și, dacă lucrurile nu sunt reglementate, ăștia prind rădăcini și ne trezim ori că e prea târziu ori extrem de dificil să mai schimbăm lucrurile. De prima Cooperativă am scăpat doar prin moartea naturală a unor membri sau prin arestarea altora (pe motive fiscale, nu de blaturi). Asta deși vedeam cu toții cu ochiul liber că se vând meciurile, iar presa scria constant despre asta. Viața mergea înainte.
Riscul e cu atât mai mare cu cât azi lucrurile pot să funcționeze mult mai subtil decât atunci. Pe vremuri ăia blătuiau la rezultat, că aia îi interesa. Țin minte niște meciuri ale vechiului FC Național (Progresul București) contra Bistriței sau Ceahlăului în care îmi ieșea la fix rezultatul din retur având unica informație a scorului din tur. Azi, însă, pariurile permit o diversitate mai mare de “blaturi”, unele greu de reperat. Poți lua, de exemplu, un număr prestabilit de cartonașe galbene așa cum s-a întâmplat în Australia acum câteva luni. Sigur, firmele vor spune că astea sunt acte personale, că ele veghează la integritatea jocului, dar istoria ne arată că e nociv să lași să crească unidirecțional puterea unor astfel de structuri. Când ai sub tine mai multe cluburi, liga și presa, sunt șanse bune să îți vină idei. Ca să nu ajungem aici cel mai bine e să previi prin reglementare și restricționare.
A doua problemă ține de sumele pe care îi pierd suporterii. Practic, firmele de pariuri iau o grămadă de bani de la oameni și redistribuie o parte infimă din profituri către cluburi ca să își construiască imaginea de element indispensabil pentru finanțele acestora. Mai intră cu niște reclame în presă, mai cumpără câte un sportiv, mai fac niște activări cool pe la diverse evenimente și rămân atât cu profitul baban, cât și cu imaginea respectabilă. Doar că banii ăia vin de la jucători, adică de la oameni care, într-o formă sau alta, urmăresc fotbalul.
Sponsorizarea de la pariuri este, de fapt, o minciună. Nu firmele ne țin fotbalul în viață, ci toți cei care pariază. De la oameni vin banii cluburilor și ai LPF, că firmele alea nu au făcut nimic productiv în afară de o aplicație și niște agenții. Suporterii sponsorizează cluburile și fotbalul românesc, pariurile doar le căpușează banii. În 2023, Superbet a avut, de exemplu, venituri de peste 600.000.000 de lei. Marea majoritate a acestor bani vin din pariurile oamenilor, că nu e ca și cum firma produce ceva mai util. Deci mult peste 120.000.000 de euro băgați de români în companie. Ca idee, în același an, bugetul total de salarii adunat de echipele calificate în play-offul Ligii 1 a fost de aproape 40 de milioane de euro. Dacă fiecare suporter parior ar cheltui banii direct pe fotbal, doar o treime din suma pe care o bagă în pariuri ar acoperi bugetele de salarii ale favoriților și ar rămâne și cu bani în buzunar pentru țigări și alcool. Când bagp direct sumele alea în club îi și poate cere ce să facă cu ei, ceea ce e benefic pentru toată lumea pentru că suporterul are interese mai sustenabile legate de echipa sa decât are orice casă de pariuri.
Al treilea comentariu merge la cluburi. E trist cât de ușor și neproblematic acceptă să promoveze imaginea unor firme care au potențialul să producă niște daune economice, psihologice și sociale atât de mari propriilor suporteri. E un comportament destul de iresponsabil, care denotă faptul că își văd suporterii doar ca pe niște consumatori, o sursă de venit bună de muls fără problematizarea consecințelor. Pe termen scurt acțiunile astea sunt distructive pentru unii dintre cei care îi iubesc; pe termen lung devine nociv și pentru fotbal, pentru că o astfel de relație cu suporterii nu rezistă pentru totdeauna. Un club de succes e un club care creează o comunitate, iar asta nu se realizează prin limbă de lemn de relații publice, ci prin grijă față de cei pentru care însemni ceva.
Meciul nu e pierdut, alții încep să se miște. Cluburile din Premier League, de exemplu, au agreat să renunțe la sponsorizările acestor companii de pe pieptul tricourilor de joc, ca măsură de protecție împotriva normalizării pariurilor a și jocurilor de noroc în fața tinerilor suporteri. Discuții similare sunt și în alte părți, e momentul să se amplifice și la noi.
PS: Recomand, pe subiect, și materialul ăsta al lui
în care argumentează de ce casele de pariuri funcționează împotriva intereselor suporterilor.Ce nu s-a dat la gazetă?
Pentru că tot vorbeam în rubrica anterioară de riscurile la care te expui când îi lași pe unii să ajungă prea puternici, mi-am amintit de Manchester City. Povestea e anterioară EURO, dar când ești la un turneu final parcă te rupi de mizeriile lumii.
Pe scurt, fostul club devenit panou publicitar pentru spălarea imaginii Emiratelor Arabe Unite este investigat de autoritățile fotbalului britanic pentru încălcarea mai multor reguli de fair-play financiar. Când zic „mai multor” la câte te-ai gândit prima dată? 8? 13? 27? Neah. Oamenii sunt profesioniși, au 115 capete de acuzare. Nu vorbim despre un contabil care a greșit un calcul sau de vreo sponsorizare băgată pe nașpa în contul clubului. 115 potențiale încălcări ale regulamentelor sunt la alt nivel. Oamenii domină campionatul și la fotbal și la măgării pe sponsorizare.
Evident, ei se jură că nu au greșit cu nimic, că sunt ăia de la federație răi degeaba, că e lumea invidioasă, dușmanii poartă pică, să moară mama dacă am făcut ceva. În contextul ăsta, pentru a clarifica mai bine lucrurile și a împiedica destabilizarea financiară a campionatului, federația (adică cluburile) votează schimbarea unor reguli. Corect, ar zice un om cinstit, interesul comun și democrația decid. Doar că pentru City democrația pute, că nu degeaba sunt susținuți cu munți de bani de o țară de nota patru pe domeniu.
Așa că, simțindu-se victima „dictaturii majorității”, clubul inițiază un proces împotriva federației pe care speră să o constrângă să relaxeze regulile ca să își facă ei de cap în continuare. Ținând cont de puterea financiară pe care o au în spate nu e sigur că nu vor câștiga, ceea ce riscă să strice și mai mult echilibrul competițional al Premier League. Ceva mai multe informații pe subiect găsești aici. Dacă nu ești de acord că genul ăsta de situație este nocivă, ne vedem în comentarii.
Știai de asta?
Fotbal Feminin România, despre care am mai povestit în prima ediție din martie a FC Newsletter, a început un podcast în care adună poveștile jucătoarelor noastre de fotbal. Îl recomand nu doar din respect pentru toți cei și cele care au tras tare la viața lor din iubire pentru fotbal, dar și pentru că ne ajută să ascultăm perspectiva femeilor. Crede-mă, ne e util mai ales nouă, bărbaților, să descoperim și să înțelegem care sunt barierele de care se lovesc, cum diferă realitățile lor fotbalistice de ale noastre și cum ar trebui să le susținem atunci când vor să joace.
Fani patrimoniu
Cultura peluzelor și cea pop au fost mereu într-o relație de codependență benefică ambelor. Fenomenul se aude foarte bine în colecția asta de cântece a celor de la Celtic Glasgow pentru care îi mulțumesc lui
. Recunoști piesele care i-au inspirat?Nu strâmba, cu mustața ta!
A existat violență la meciuri; acest lucru este de netăgăduit. Cu toate acestea, s-au dat mai puțini pumni, mai puține lovituri de picior decât credea publicul larg. Dar lucrurile au mers prea departe pentru a mai putea fi îndreptate. Sugestia de violență, amenințarea percepută a confruntării, au colorat întreaga atmosferă din jurul fotbalului.
FC Newsletter OST
Anul trecut Celta de Vigo a împlinit 100 de ani. I-a sărbătorit rapperul C. Tangana cu o piesă și un videoclip care îmbină wow wow wow istoriile, culturile și naturile care reprezintă locul. Fucking shit, ce a reușit omul ăsta care, din respect pentru local, nici măcar nu se bagă pe piesă. Deschide link-ul, șira spinării o să-ți mulțumească!
PS: FC Newsletter OST e un playlist pe care adun cântece dedicate fotbalului. Unele merg la petreceri, altele sunt bune ca să îți impresionezi tovarășii sau ca să ai pe ce să te emoționezi după câteva beri. Îl găsești aici. Va crește cu fiecare ediție. Primesc dedicații.